Andreea Chirvasiu

Pikaso Events si revista medicala Cafeneaua sufletelor invita pe toti cei interesati de o viata si o alimentatie sanatoasa la evenimentul LONG LIFE expo. Evenimentul va avea loc in perioada 21- 24 noiembrie, si se va desfasura in Pasajul Universitatii.

De ce sa veniti la LONG LIFE expo? Pentru ca este foarte important sa stim cum sa ne mentinem sanatatea in ritmul zilelor noastre. Cu totii stim ca TREBUIE sa consumam produse sanatoase, naturale, sa evitam mancarurile grase si sa mancam legume si fructe, sa facem sport, sa consumam minim doi litri de apa pe zi, sa nu fumam, sa ne facem analizele, sa avem asigurari de sanatate, sa avem un regim de viata echilibrat.

De aceea, evenimentul LONG LIFE EXPO isi propune sa informeze vizitatorii despre ce inseamna alimentatia corecta si sanatoasa, despre ofertele centrelor de sanatate, sport si yoga, ofertele clinicilor medicale, ale companiilor farmaceutice si chiar despre ofertele de rechizite ergonomice pentru copii nostri, pentru a fi in forma perfecta in fiecare zi, pentru a fi sanatosi si frumosi!

Nu uitati! Pikaso Events si revista medicala Cafeneaua sufletelor va da intalnire in Pasajul Universitatii,  in perioada 21 – 24 noiembrie 2011. Program de vizitare: zilnic, intre orele 11:00 – 19:00.

Va asteptam sa celebram Sanatatea !!

http://evenimentemedicale.pikaso.ro

office@cafeneauasufletelor.ro

http://www.revistacafeneauasufletelor.ro

Siemens si Clinica Mirmed Aslan au inaugurat, vineri, 11.11.2011, la Bucuresti, cel mai modern echipament medical pentru preventia si diagnosticarea cancerului la san. Acest nou echipament este bazat pe o metoda neinvaziva, neiradianta si nedureroasa, facand astfel posibila monitorizarea permanenta a evolutiei unei tumori.

Aparatul, in premiera in Romania, permite vizualizarea in mediul virtual a tesutului mamar si ajuta la depistarea precoce a formatiunilor tumorale mamare. Prin scanarea volumetrica si reconstructia tridimensionala a structurii sanului, acest aparat de ultima generatia ofer detalii imbunatatite ce cresc precizia diagnosticarii si monitorizarii cancerului la san.

“In urma achizitionarii acestui disppozitiv medical, Clinica Mirmed – Aslan are posibilitatea sa presteze un serviciu medical de inalta performanta care sa contribuie la depistarea precoce a leziunilor mamare si respective la scaderea mortalitatii determinate de cancerul la san”, a declarat Raluca Petris, managerul acestei clinici.

Dispozitivul medical achizitionat se numeste Ecograful Acuson S2000 ABVS si este dezvoltat de Siemens. Asadar, este primul system multifunctional cu ultrasunete, de scanare volumetrica automata, de dimensiuni largi, a tesutului mamar. Dispozitivul reda in mod automat imagini 3D cu navigare in volum si afisarea planurilor tomografice. Principalul beneficiu al acestui dispozitiv consta in cantitatea zero de radiatii emise in timpul scanarii. “Pentru Siemens, inaugurarea acestui aparat in Romania este de o importanta desavarsita, avand in vedere ca in Europa  de Est mai exista doar doua astfel de aparate”, a declarat reprezentantul Siemens, Cristian Secosan.

Prezent la eveniment, Prof. Dr. radu Badea, Presedintele Asociatiei Nationale de Ultrasonografie din Romania a tinut sa precizeze: “Acest echipament demonstreaza inca o data dinamica extraordinara pe care o reprezinta ultrasonografia in ultimii ani. Metoda este noniradianta si se bazeaza pe aplicatii clinice precise. Are o rezolutie buna si se extinde accelerat, devenint tot mai accesibila”.

Emisiunea Cafeneaua sufletelor si revista online www.revistacafeneauasufletelor.ro au fost partener media la acest eveniment.

Pret – 60 de capsule – 100 Ron

Dieta pentru slabit Acai Berry pare sa fie printre cele mai apreciate regimuri alimentare descoperite pana azi.

Adoptata pentru prima data de brazilieni, bazele dietei au fost puse prin consumul fructelor din specia amazoniana de Acai. Aceste fructe contin din belsug antioxidanti si confera organismului o cantitate mare de energie.
Beneficiile dietei Acai Berry.

Datorita faptului ca acesta dieta este puternic energizanta si totodata favorizeaza mobilizarea grasimilor din depozitele adipoase si arderea acestora, beneficiile sale nu se reflecta doar asupra siluetei:

* Stimuleaza metabolismul sa transforme grasimea in energie
* Stimuleaza si hraneste organismul
* Sprijina functionarea sanatoasa a sistemului: cardiovascular, digestiv, urinar si imunitar.
* Are puternice propietati antioxidante.
* Solutia perfecta pentru persoane active si asigura doza zilnica, necesara si puternica de antioxidanti care combat radicalii liberi.
* Contine antioxidanti foarte importanti pentru eliminarea toxinelor din organism si curatarea colonului;
* Reface tonusul libidoului;
* Reprezinta sursa de fier precum si de alte vitamine si minerale, protejand impotriva anemiei dar si a altor dereglari metabolice datorate carentelor de vitamine si minerale;
* Este energizant, refacand depozitele energetice ale ficatului.

Acai este, de asemenea, bogat in Acid Ellagic natural. Aceste si alti compusi antioxidanti care protejeaza tesuturile de atacul radicalilor liberi, sunt un factor cheie pentru insanatosire si anti-imbatranire, de sustinere a inimii sanatoase si vaselor sanguine .

Ingredient activ: Acai Berry (150mg) din care polifenoli  15mg.
Alte ingrediente: ulei de soia, gelatina, glicerina, ceara de albine, caramel, dioxid de siliciu.
Doza zilnica recomandata: doua capsule.

Suplimentele alimentare nu trebuie sa inlocuiasca un regim alimentar variat.

A se pastra la temperatura camerei, ferit de caldura, umiditate si lumina excesiva.

Nu depasiti doza zilnica recomandata!

Nu lasati la indemana copiilor!
Tara de origine: SUA. Producator: Puritan’s Pride Inc. Oakdale, NY 11769 U.S.A
Continut: 60 capsule (50,7g).

Pentru a comanda puteti suna la urmatoarele nr. de telefon:

0757.554.865, 0734.431.650, 021 683.27.19

M-am gandit ca astazi sa scriu despre cai si despre minunata lume a cailor. Mai tin sa spun, si asta din capul locului, ca postarea de astazi nu este pur intamplatoare. Ci vine ca o reactie fireasca la ororile de la Letea, pe care cu totii le-am vazut difuzate in toate editiile de stiri. O reactie pe care ar trebui sa o avem cu totii, de la cel mai mic pana la cel mai mare, pentru ca paradoxul intervine atunci cand uitam ca “nu  mor caii cand vor cainii”.

Cand vorbim de cai, primul gand ne duce la inteligenta, la prietenie, la fidelitate, la eleganta, pentru ca, acestia sunt caii. Caii sunt cai, si nu acelasi lucru am putea sa spunem si despre oameni, care sunt oameni si oameni. O vorba veche spune ca Dumnezeu nu a lasat caii sa vorbeasca pentru a nu pune oamenii in dificultate.

Stau si ma intreb cat putem fi de nedrepti, noi oamenii, cu aceste animale care vreme de sute de ani au fost considerati extrem de pretiosi. Poate cineva contesta faptul ca, caii sunt simboluri ale puterii si bogatiei? Ma adresez cititoarelor mele si as indrazni sa le intreb “in visele lor, Fat-Frumos venea calare pe Mercedez, pe Harley Davidson, sau pe un cal alb?” Sau credeti ca mult prea cunoscutul Fat-Frumos din povestile noastre ar fi reusit sa treaca peste incercarile grele daca nu ar fi avut un ajutor de nadejde – calul fermecat care se hranea cu jaratic si putea zbura peste noua mari si noua tari cu viteza gandului?

Stau si ma gandesc privind la animalele din jurul nostru, si realizez ca nici unul nu are complexitatea calitatilor estetice ale unui cal. La nici un alt animal, Dumnezeu nu a pus atata gratie sa domine atata forta. Eleganta miscarii unui cal nu poate fi egalata decat de oameni, si nu de orice fel de oameni, ci de doi balerini de exceptie.

Si daca doar astfel putem vorbi despre cai, atunci de ce splendoarea naturii primare de la Letea a rupt bazele frumusetii relatiei dintre oameni si cai, a frumusetii miscarii, gratiei si respectului fortei? De ce? Doar pentru ca erau cai salbatici infestati cu nu stiu ce virus? Nu aveam puterea si forta de a-i trata? Sau acesti cai salbatici au fost prinsi de oameni salbatici?

Priveam ingrozita imaginile difuzate in buletinele de stiri, si imi ziceam in sinea mea ca un cal este superb chiar si arunci, cand din nefericire este biciuit. Pe un asemenea animal nu poti sa il umilesti chiar si atunci cand el este la pamant, ranit, el, calul, nu transmite mila, ci doar respect.

Este ca si atunci, cand, sub cupola circului, el este silit sa se supuna unui dresor ridicol. In timp ce el satisface nevoia de penibil a spectatorului, acolo in arena, el da inca o data dovada de inteligenta. Asculta cuminte comenzile, si este ascultator, nefiind in stare sa il calce in picioare pe cel care l-a obidit. Iar ca semn al iertarii, calul mananca, cu aceeasi eleganta, bucata de zahar din palma dresorului. De ce face asa? Simplu. Pentru ca un cal nu este in stare sa urasca. Si nici pe cei care i-au biciuit la Letea nu poate sa ii urasca, acest lucru ar trebui sa il facem noi oamenii.

Ganditi-va ca din orice parte ai privi un cal, nu poti observa decat aceeasi gratie. V-ati gandit vreodata cata gratie, cata senzatie de forta si cat respect poate emana un cal alergand? Un cal alearga nu de frica, el alearga pentru ca asa vrea el. Alearga, alearga dezluantuit, miscandu-si capul intr-o parte si intr-alta. Face acest lucru pentru ca stie cu siguranta, ca facand acest lucru este foarte frumos.

Faceti un exercitiu de imaginatie: in fiecare dimineata, in pragul zilei imaginati-va ca vedeti un cal pascand, in tihna, printer flori. Va asigur ca in acea zi poti sa nu mai vezi nimic frumos, aceasta imagine este mai mult decat suficient.

Inca inainte de a incepe a scrie aceasta postare pe blog, as dori sa nu ma intelegeti gresit.

Deci, in ultimele zile, noi, oamenii (romanii) am mai facut rost de o noua obsesie – ca parca nu aveam destul, si anume obsesia Sfarsitului. Daca ne privim unii pe altii ne dam seama acest sfarsit de lume a devenit ca un dead line, si cu cat se apropie mai mult cu atat suntem mai stresati.

De ce? Este sfarsitul lumii… si oare cum am putea opri noi oamenii acest lucru? Dar si mai surprinzator este faptul cum acceptam ca viata nostra sa fie condusa cu atata usurinta de prezicerile unui batranel de 89 de ani care afirma cu certitudine Sfarsitul Omenirii. Asa cum scrie Cuvantul lui Dumnezeu, sfarsitul lumii se va remarca prin faptul ca totul va arde, mortii vor invia. Da, se poate, Sfarsitul lumii poate fi si azi si maine. Trebuie inteles faptul ca nimeni nu poate sti cand va avea loc sfarsitul lumii, ci numai Dumnezeu este in cunostinta de acest lucru.  Nu stim cand va fi sfarsitul lumii, insa daca privim cu atentie in jurul nostru ne putem da seama ca este aproape, iar noi nu trebuie sa fim stresati de venirea lui, ci doar sa ne pregatim pentru ca nu va fi usor. Acest lucru nu trebuie sa il prezica nimeni pentru ca el este scris in Apocalipsa 3.3

Ingrijorarile timpului in care traim au pus stapanire pe noi, si, practic, am uitat sau poate nu ne mai facem timp sa traim asa cum trebuie – cu credinta – nu facem altceva decat sa privim nepasatori si uneori putin ingrijorati la toate nenorocirile care sa petrec in lume, fara a ne gandi macar si o secunda cat de mult contribuim noi la producerea lor. Fara indoiala ca Dumnezeu are un plan cu noi, un plan pe care cu siguranta il va duce la bun sfarsit, insa si noi, ca pamanteni, ca muritori, ca fii ai lui Dumnezeu grabim, fara sa ne dam poate seama, venirea Sfarsitului.

Sfarsitul lumii nu este un subiect de gluma. Insa observ cu o oarecare deznadejde ca a devenit subiectul preferat al prezicatorilor de dezastre. Nu contest faptul ca pentru unele preziceri privind sfarsitul lumii exista repere, dar nici nu pot sa nu imi amintesc ca toate acestea au fost urmate de acel sentiment de usurare dat de neimplinirea lor, si asta pentru bucuria unora si dezamagirea altora.

Stim cu totii ca acest lucru se va intampla, insa ceea ce nu concep nici in ruptul capului este aceasta isterie in masa care ne-a cuprins pe toti la auzul prezicerilor lui Harold Camping, un pastor american. Acesta si adeptii sectei din care face parte nu numai ca au lansat aceasta teorie dar au si afisat-o efectic in toata lumea, inclusiv in Romania, prin afise, brosuri sau bannere. Daca citim presa de acum cativa ani, ne vom putea da seama ca pastoral Harold a mai anuntat venirea sfarsitului lumii, insa predictia nu s-a adeverit.

Si totusi intrebarea mea ramane: “De ce ne isterizam asa in masa, de ce frica de a muri pune stapanire pe noi? De ce ne chinuim din rasputeri sa facem numai lucruri bune – cum am auzit ca se practica, poate Dumnezeu vede moralitatea din noi si in acest fel mai “amana un pic Sfarsitul”? Iar daca stau bine si ma gandesc, aceste preziceri sunt bine venite. De ce? Pentru ca oameni sunt morali si fac fapte bune doar daca stau deasupra capului cu amenintarea perpetua si apropiata a Sfarsitului, si a focului Iadului.

Ca oamenii vad ceea ce vor sa vada si anume semne peste tot, sunt de accord cu ei. Cum de acord sunt si cu faptul ca ultimul secol a fost plin de catastrofe si razboaie prevestitoare mult mai rau ca in trecut. Si in acest context sa nu ne mai sperie Sfarsitul pentru ca logica spune clar si raspicat: suntem mult mai multi oameni pe planeta decat in trecut, tehnologia de razboi s-a dezvoltat si automatizat complet, a aparut bomba atomica, am fortat natura iar ea ne-a raspuns cu tsunami si cutremure. In aceste imprejurari sa ne gandim la Sfarsitul Lumii. Pentru ca in acest fel Sfarsitul va veni, si nu numai el este foarte aproape. Sunt chiar sigura de asta, si indraznesc sa spun ca poate nici nu va fi nevoie de o interventie divina.

Se pare ca, desi omul preistoric a inventat haina doar din dorinta de a se apara de frig, astazi bucata aceasta de material nu este altceva decat o continuare a propriei noastre personalitati.

Daca ar fi sa raspundem la intrebarea “Haina il face pe om”? cu siguranta am umplu “n” pagini. Pentru ca de la simpla vorba romaneasca, astazi s-a ajuns la marele mit al modei. Pentru ca in lumea secolului XXI imaginea chiar conteaza. Sau mai exact ceea ce conteaza cel mai mult este de fapt calitatea imaginii. Iar cei care zic ca nu este asa, ei bine aceia sunt ipocriti.

Si ca sa dovedesc lucrul acesta, in aceasta postare as vrea sa vorbim un pic despre cum s-a prezentat, sambata, 7 mai, la Palatul Cotroceni, pentru o intalnire cu presedintele Basescu, Jeffrey Francks, reprezentantul FMI pentru Romania.

Iar daca nu ati vazut imaginile – desi era extreme de greu de ratat o astfel de stire, insotita de o imadine graitoare de la sine -  deoarece a fost difuzata de mult mai multe ori decat imaginea capturarea teroristului nr 1 al lumii, Ossama bin Laden, sa va spun ca omul cu bani de la FMI are pantofii gauriti in talpa.

Stai si te gandesti, nereusind sa iti revii decat dupa bune minute din uimire, uite cine imprumuta Romania cu bani! Uite pe cine trimit sa ne tina discursuri despre relansare economica, despre cum sa ne salvam din criza disponibilizand oameni si, uite cine ne trage la raspundere despre cum cheltuim fondurile alocate.

Ce-i drept nu trebuie sa judeci un om in functie de modestia vestimentara, insa atunci cand acel om este nici mai mult nici mai putin decat reprezentantul Fondului Monetar International pentru Romania, cand acel om poarta discutii la cel mai inalt nivel, iar tu, ca simplu privitor il masori iti dai seama cam ce inseamna pentru el puterea.

Oficialii romani nu voie sa mai fie cei despre care, Adrian Severin, pe atunci ministru de externe, spunea ca au pantofii stalciti. Vorbele domniei sale nu erau altceva decat o aluzie fina la modul in care erau remunerati la acel moment diplomatii romani. Nu spun nici ca trebuie sa cada in extrema cealalta, opulenta, cand ceasul de 15.000 de euro al lui Marian Vanghelie, gentile Louis Vuitton ale Elenei Udrea si nu in ultimul rand recenta achizitie a Elenei Basescu un veritabil Hublot in valoare de 150.000 de euro cu aur de 18 K, devin icon fashion intr-o tara in care venitul minim pe economie este asa cum este. In opinia mea oficilul indiferent de cetatenie pe care o are, indifferent de organismul pe care il reprezinta trebuie sa aibe demnitate, iar tinuta sa vestimentara trebuie sa reflecte aceasta stare.

Iar in ceea ce priveste pantoful gaurit al lui Jeffrey Francks, ma impac cu gandul ca nu este singurul care a patit asa ceva. Imi aduc aminte ca in urma cu ceva ani, presedintele Bancii Mondiale, Paul Wolfowitz, a fost surprins de cameramanii turci cu ciorapii rupti, pe cand vizita o moschee si a fost nevoit sa se descalte.

Dar sa fim ingaduitori si sa le gasim scuzele de rigoare, Wolfowitz nu o fi stiind ca trebuie sa te descalti atunci cand pasesti intr-o moschee, iar Jeffrey Francks o fi citind vreo carte de proverbe si zicatori romanesti in care se spune ca “In casa saracului intra cu haine saracacioase”!

Anul acesta, ziua de 1 mai nu intrezarea nimic special. Doar acelasi mod de a sarbatori cu mici si bere  Ziua Internationala a Muncii. Si din acest nimic, anuntul facut de Casa Alba a facut inconjurul lumii in doar cateva minute: administratia de la Washington anunta capturarea celui mai mare inamic al Americii – teroristul numarul 1 al lumii, Ossama ben Laden, fusese gasit si lichidat de un comando american.

Ar trebui sa le dam dreptate americanilor care sunt de parere ca “razbunarea este un preparat care trebuie servit rece”, si sa luam in considerare care este adevarata semnificatie a acestei capturari. Consider ca cel putin doua intrebari se pot ridica dupa lichidarea lui Ossama ben Laden: Prima, de ce acum? Iar a doua, ce a insemnat America in tot aceasta perioada, si cum va arata America post ben Laden?

Incerc un raspuns la prima intrebare, care nu intarzie sa apara si care pe deasupra este cat se poate de evident. De ce acum? Pentru ca America a intrat deja in campanie electorala pentru alegerile prezidentiale ce vor avea loc anul viitor. Mai mult decat atat, la numai 3 zile de la lichidarea teroristului, Obama si-a anuntat oficial candidatura pentru un nou mandat la conducerea Statelor Unite.

Daca privim inapoi, putem observa ca in aprilie 2010, presedintele Barack Obama incepuse sa scada spectaculos in sondaje. Scaderea in sondaje s-a datorat si faptului ca presedintele american a pierdut spijinul electoratului alb, principal vina purtand-o mult mediatizata dezbatere pe domeniul sanatatii.

Intrebarea fireasca care se pune este cu ce curaj se arunca Obama intr-o noua cursa electorala? Si ca o ironie a sortii, liderul Al-Qaida ii face un bine presedintelui. Lichidarea lui Ossama aduce dupa sine tocmai curajul de care are atat de multa nevoie Obama. De ce? Pentru ca euforia americanilor declansat la auzul vestii privind capturarea lui ben Laden este dublata si de o crestere a presedintelui Obama in sondaje cu 11 procente. Si tocmai de aceea consider ca, uciderea lui ben Laden acum, cand America se pregateste sa intre in campanie electorala, este o miscare gandita in cel mai mic amanunt.

Dar sa luam in considerare si celelalte calcule: dupa atacurile de la 11 septembrie 2001, America a ajuns foarte aproape de falimentul bugetar, au fost nevoie de imprumuturi pentru nevoile statului, iar Rezerva Federala a fost nevoieta sa coboare dobanda de politica monetara la minime istorice.  Recesiunea americana s-a datorat si costurilor uriase impuse de razboiul impotriva terorismului, razboi lansat de administratia Bush in anul 2001.

Citeam in urma cu cateva zile un interviu cu Joseph Stiglitz, laureat  Nobel pentru economie, care estima ca doar costul conflictului din Irak (2003-2010) s-ar ridica la 3.000 de miliarde de dolari, iar conflictul din Afganistan, aflat si acum in desfasurare,  a costat deja Statele Unite jumatate din costul conflictului cu Irakul.

Am ajuns insa si la cea de-a doua intrebare. Cum va arata lumea, si America implicit, dupa uciderea lui Ossama ben Laden. Din pacate nu stim ce ne va rezerva viitorul. Nu avem inca un raspuns la aceasta intrebare, ci doar multe alte intrebari care deriva din prima: Va exista oare un succesor al lui Ossama ben Laden la sefia gruparii Al-Qaida? Vom trai mult mai in siguranta acum cand il stim mort, sau adeptii Al-Qaida isi vor intensifica atacurile teroriste? Va exista, intr-un final, Jihadul Islamic – si aici fac o paranteza Jihadul inseamna Razboiul Sfant? Uciderea lui Ossama il va face pe Obama presedinte pentru a doaua oara? Ce politica va adopta Statele Unite ale Americii fata de tarile din Orientul Mijlociu?

Pana cand vom primi un raspuns la toate aceste intrebari, singurul beneficiar din moartea teroristului pare sa fie presedintele Obama. Imaginea publica s-a reintregit, iar cota de popularitate a crescut. Felicitari, Obama!

Nu de putine ori m-am gandit cum as putea creiona portretul robot al romanului mediocru. Mi-a luat ceva timp, am creionat multe schite, pana intr-o zi cand – gratie si multumita blog-ului, am reusit sa definitivez portretul. Romanul mediocru trebuie sa lase impresia ca este tot timpul ocupat, trebuie sa lase impresia ca el munceste cel mai mult si este musai enervat. Daca pana nu demult trantea cu telefonul mobil, arunca hartiile, acum are o noua trasatura de caracter – comenteaza cu voce tare. Si asta in conditiile in care are sau nu o opinie.

Daca cititi si analizati cu atentie piramida Maslow veti putea observa cu atentie ca dup a ce isi satisface nevoile primare, omul incepe sa se gandeasca sa se bage in seama cu altii, sau asa cum ne place sa ne expriman mai nou, sa socializeze. Intrebarea care se pune este cum si cand trebuie sa ne bagam in seama.

Obosit se pare de singuratatea eului sau, romanul social (l-am numit la inceputul articolului  romanul mediocru, dar am renuntat) incepe sa simta nevoia de a se agita astfel incat sa il remarce lumea. Se agita in orice fel. Romanul social se baga in seama pentru orice si le stie pe toate. Si atunci gaseste Hi5, Facebook, bloguri, si uite asa romanul social nu se mai simte singur. Pai nici nu are cum intre atatia oameni care sunt dornici de socializare.

Romanul social a gasit reteta de salvare din monotonia singuratatii interioare si acum nu i-a mai ramas decat sa se manifeste online. Romanul social este foarte curajos in exprimare, si deci in comentarii, poate prea frumos si mult prea inteligent, stie din toate domeniile suficient de mult astfel incat isi poate manifesta cu usurinta opiniile si criticile. Probabil ca asa se vede el. Sau poate comenteaza doar pentru un link inapoi, sau poate asa i-a spus lui un specialist in optimizare.

Opus romanului social este ceea ce eu numesc “romanul modern”, adevaratul “consummator” de internet. Romanul modern foloseste facebook-ul pentru a tine legatura cu cei cu care chiar vor sa stie de el si el sa stie de ei. Romanul modern care are ceva de spus, care vrea sa transmita celorlalti gandurile, starile si sentimentele lui are un blog.

Dincolo de romanul modern ramane restul, oameni care isi dau cu parerea despre orice, pentru ca le stiu pe toate.

La sfarsitul acestei saptamani, mai exact sambata, 14 mai, tot romanul, cu mic cu mare, va lua cu asalt Muzeele. De ce? Pentru ca la aceasta data are loc evenimentul cu pricina aflat deja la cea de-a saptea editie.

Dragi cititori, nu vreau sa intelegeti gresit. Nu desconsider in nici un fel acest eveniment, ba mai mult decat atat chiar il apreciez, salutand prin aceasta postare initiativa Ministerului Culturii si Comunicarii din Franta de a crea si implementa acest proiect la nivel international.

M-am hotarat sa scriu despre “Noaptea Muzeelor” pentru ca, in timp, pentru mine acest eveniment a devenit un motiv de intristare confirmandu-mi intr-o oarecare masura, daca mai era nevoie, modul in care acest eveniment este perceput de romani.

Nu stiu daca sunteti sau nu de acord cu mine, insa parerea mea proprie si personala este ca romanul va “ataca” muzeele doar pentru ca asa-i la moda. Iar daca mai ai si indrazneala de a opta pentru altceva esti privit cam chioras, ca nefiind in trend. Ei bine la acest aspect se refera postarea mea de astazi de pe blog. Imi asum in acelasi timp si riscul de a crea, pentru multi dintre cunoscutii mei, deziluzia si marele semn de intrebare cum de am sa merg in alta parte si nu cu restul de 300.000 de romani sa vad muzeele.

Refuz sa ma calc in picioare, cum de altfel s-a intamplat in anii precedenti, cu tinerii din ziua de astazi care par sa nu aiba altceva mai bun de facut decat sa mearga la Noaptea Muzeelor, pentru a face misto ba de freza Ostasului Roman cazut pe front in timpul Primului Razboi Mondial, ba ca Ecaterina Teodoroiu nu arata ca Cindy Crawford, ba ca scena Bataliei de la Posada nu este intr-o imagine 3D.

Tanarul bucurestean va deveni pret de o noaptea “cucuveaua de serviciu” a Bucurestiului, numai ca de data aceasta o va face pentru o cauza nobila – si anume culturalizarea. Si pot sa pun pariu cu ei linistita ca din toata aceasta “hoinareala” nu se vor alege cu nimic.

Si atunci ii intreb eu de colo: “Pai dragi mei unde ati fost pana acum”? Iar sugestia vine tot din partea mea: Asa cum mergeti la fiecare sfarsit de saptamana in baruri si discoteci de fite doar pentru ca asa “trebuie”, puteti sa faceti si o araganta – vorba lu’ Gigi Becali – si sa mergeti sa vizitati macar un muzeu pe luna. Nu zic sa nu puneti piciorul si in discoteca sau baruri unde va omorati plamanii cu decibeli, dar in acelasi timp sunt si de parere ca o vizita la un muzeu nu are ce sa va omoare.

Altfel spus mie nu imi ramane decat sa va doresc hoinareala usoara si nu uitati poti vizita un muzeu oricand doresti, important este sa vrei.

Sambata seara vremea de afara parea sa fie singura “La Tortura” pentru toti cei care au asteptat timp de aproape 5 ani ca Shakira sa revina in Romania, si pentru prima data la Bucuresti.

Timbrul vocal inconfundabil si miscarile de dans halucinante, miscari ce au devenit reprezentative pentru pasionala Columbiana, i-au adus Shakirei un loc de top in sufletul meu. Melodiile ei ma fac sa ma simt bine, si imi aduc aminte cu cata ardoare imi doream sa pot dansa ca ea. Mai tarziu aveam sa aflu ca unduirile de serpoaiaca veneau din sangele arabesc, si in consecinta nu aveau cum sa “ne iasa”, noua celor de aici din Europa, oricat de multe ore de belly dance am lua.

Pentru toate aceste motive, pe care sincer le consider suficiente, am hotarat ca sambata seara sa nu ratez concertul divei. Asa ca am intregit randurile celor 20.000 de oameni care au venit sa o aplaude la scena deschisa pe Shakira.

Nici in ruptul capului nu as fi crezut ca sunt in stare de o asemenea vitejie, si anume sa ma lupt cu o seara de primavera ploioasa si friguroasa si in acelasi timp sa trec de la agonie la extaz. Am uitat de ploaia deasa si vantul naprasnic care imi plesnea taios obrazul in momentul in care diva a urcat pe scena, si, cu o naturalete iesita din comun a strigat cat a putut: “Buna seara, Bucuresti. In ciuda ploii ne vom simti bine. Sunt aici pentru voi. In seara aceasta sunt a voastra”. In acele momente m-am gandit cat de monoton traim, si cat de putine bucurii ne mai ofera peisajul romanesc in care ne ducem existenta. Ne alocam entuzism cu portia, si tocmai de aceea vitejia de a rezista a fost dublata si de dorinta ca acest entuziasm sa nu fie spulberat de nici macar o picatura de ploaie.

De ce mi-a placut Shakira? Pentru ca spectacolul a fost pur si simplu impresionant. Mi-a placut pentru ca nu s-a ferit sa improvizeze, mi-a placut pentru modul in care a reusit sa “dezmorteasca” publicul plimband microfonul de la un capat la altul al scenei. Mi-a placut ca pentru fiecare piesa diva isi pregatise o alta costumatie. Mi-a placut pentru faptul ca a folosit ca acompaniament muzicuta pentru melodia “Te dejo, Madrid”.

“De dragul Shakirei” entuziasmul meu, pofta de viata, acel “roz” pe care trebuie sa il vezi in fiecare zi da acum pe dinafara. Si unde mai pui si faptul ca am plecat acasa pe deplin satisfacuta de spectacolul dat de Shakira in finalul concertului. Pe ultima melodie din setlist-ul concertului, “Ojos asi”, Shakira ne-a oferit o adevarata demonstratie de dans oriental.